Oțelul Galați este o echipă de fotbal din Galați, România, fondată în anul 1964. Stadionul pe care joacă este Oțelul, care are o capacitate de circa 13.500 de locuri, toate pe scaune. La sfârșitul anilor '90 ai secolului XX, Oțelul a fost una dintre cele mai bune echipe din România, fiind cunoscută sub apelativul de "campioana provinciei", în condițiile în care campionatul era dominat de marile echipe din București. Culorile clubului sunt roșu - alb - albastru.
Istorie
După mulți ani, în urma reorganizării fotbalului gălățean, în 1964 apare echipa Oțelul, formație care reprezenta nou-realizatul Combinat Siderurgic din localitate. Prima echipă a orașului era însă Siderurgistul Galați, care jucase în 1963 și o finală a Cupei României. În ediția 1968 - 1969 o găsim pe Oțelul promovată în Divizia B, Seria 1, având în lot printre alții pe: Șerbănescu, Moșneagu, Coman, Secășeanu, Luban, Cerneaga, Niculescu, Crăciunoiu, Nistor, Câmpeanu, Morohai, Holmagy, Stănculescu, Ionița, Obreja, Ion Ionică.
În decembrie 1970, după o nouă reorganizare a fotbalului local, Oțelul devine F.C. Galați, care ulterior se transformă în F.C.M. Galați, iar în edițiile 1974 - 1975, 1976 - 1977, 1979 - 1980 are prezențe în Divizia A (echipa fiind ulterior reorganizată și redenumită Dunărea Galați). Între timp, o parte din jucătorii fostei echipei Oțelul trec la divizionara C Dacia Galați, care, în ediția 1972 - 1973 devine din nou Oțelul și promovează pentru două sezoane în Divizia B, după care retrogradează în Divizia C și apoi dispare.
În perioada 1976 - 1981, muncitorii de la Laminorul de benzi la rece al CSG alcătuiesc o nouă echipă și sprijiniți și îndrumați de Iuliu Ovesea, o înscriu în campionatul municipal, câștigând succesiv campionatul municipal, județean și Divizia C. Performanța o realizeaza antrenorul Petru Moțoc și jucătorii: Șerbănoiu, Călugăru, Cucu, Borș, Căstăian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pătrașcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Ion Ionică, Basalîc, Ticu, Potorac, Podeț etc. După promovare însă, locul de divizionară "B" și o parte din jucători trec la Victoria Tecuci, care însă retrogradează după numai un sezon. Ceilalți jucători ai echipei activează în Divizia C, la echipa Metalosport, care la finele sezonului 1981 - 1982 promovează în divizia secundă, sub conducerea antrenorului Traian Ivănescu. Cu această ocazie, echipa revine la denumirea de Oțelul, rămasă de atunci neschimbată.
Pentru o perioadă, clubul rămâne forța a doua din fotbalul gălățean, echipa - fanion a orașului din sudul Moldovei fiind Dunărea CSU. Totul s-a schimbat însă în cursul anului 1985, când conducerea fotbalului local a decis ca Oțelul să devină echipa principală a orașului, în locul echipei Dunărea CSU, care tocmai pierduse promovarea în prima divizie. În 1986 reușește o spectaculoasă promovare in primul eșalon fotbalistic. Antrenorii care reușesc aceasta performantă sunt Costică Rădulescu și Ioan Sdrobiș, ajutați de un lot de jucători care printre alții, includea pe: Călugăru, Gh.Stamate, Oprea, Ciobanu, Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, Marius Stan, A.Stamate, Petrescu, Basalîc, Rusu, Vaișcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, Stan.C, Ralea etc.
În prima divizie și cupele europene
În primul an în Divizia A gălățenii obțin locul 11, dar în ediția 1987 - 1988 obțin locul 4 și dreptul de a participa în Cupa UEFA.
Primul meci în cupele europene s-a jucat la 7 septembrie 1988, într-o atmosferă de sărbătoare, în fața a 32.000 de spectatori adunați pe Stadionul Dunărea. Adversar era nimeni alta decât cea mai titrată echipă italiană, Juventus Torino. După un joc excelent, echipa, dirijată de Cornel Dinu a reușit o victorie memorabilă, cu scorul de 1-0, golul fiind marcat din penalty, de Ion Profir. În retur însă, gălățenii au plătit tribut lipsei de experiență internațională, pierzând cu 5-0.
La finalul sezonului s-a consemnat însă prima retrogradare, dar echipa a revenit în prima divizie în anul 1991, fără a mai retrograda de atunci.
Echipa a mai semnat alte 4 participări în Cupa UEFA în sezoanele 1997 - 1998, 1998 - 1999, 2004 - 2005 și 2007 - 2008, ultima dată calificându-se din Cupa Intertoto, ceea ce a reprezentat o premieră pentru echipele de fotbal din România.În vara lui 2007 a câștigat Cupa Intertoto dupa o dublă victorie in finala cu Trabzonspor.
Cea mai bună performanță în campionat este locul 1, care a fost obținut în 2011. A doua cea mai bună poziție este locul patru, care a fost obținut în 1988, 1997 și 1998. În Cupa României, echipa a jucat finala, în anul 2004, pierdută în fața lui Dinamo București, cu scorul de 2-0.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu